Za Mateddra
Veniti guagliunè ca mu’ ve dicu
u fattu ‘e za Mateddra Mpilaficu,
ve cuntu ‘e quannu u topu, povareddra
È jutu a le cadì ntr’a pignateddra.
Ve parru de nu ciucciu e na signora
chi passe ppe ru bagliu a na cert’ura
e comu ssa signora, povareddra,
ha fattu storia longa e ssa storieddra.
Ve cuntu ca ccu ra facce mbraschata
ntr’a casa ‘e za Mateddra s’è truvata
e quannu è jutu intra lu prelatu
de chiddra facce lorda s’è spagnatu.
Ve cuntu ca ‘un ci ha fatta chiddru topu
a sse ficcare ntempu ntra nu grupu
e comu, ss’animale sbenturatu
cadi’u d’intra a pignata e s’È vrusciatu
Abbanna u focu avie na pignateddra
de suracheddre ianche za Mateddra
e queta queta, mentre chi serci’e
tra na ferrata e l’atra capuzzi’e,
po’ shcante; se rimine ra trummetta,
cce jette due ferrate mpretta mpretta
ammente ra pignata bonusia
propiu quannu lu lignu shcattaria.
Zumpe na vrascia e vidi a via via
na striscia ‘e fuma e focu, arrassusia,
se ficche ntr’a quazetta e l’ha vrusciata
appena la fulijina ha tuccata.
Zumpe d’a seggia a vecchia e tuttu jetta
e prove a sse cacciare la quazetta,
e tuttu chissu succedennu stava,
propiu quannu lu surice passava.
Gridate ‘e “malanova” e “mamma mia”
ccu ferri e lana dduve ‘un se sapia,
u suricicchiu prove a sse guardare
de chiddru pede chi sta ppe arrivare.
Se jette a manca, a destra ppe scanzare,
avanti, arreti, n’un sapie cchi fare.
All’urtimu minutu na gridata
e zumpe ppe ru coddru d’a pignata.
U zumpu È statu propiu ‘e disperatu
e u coddru d’a pignata avie truvatu,
ma a cuntentizza ha resistutu pocu
ca ssa pignata vrusce comu u focu
e d’intra u core mai se mmaginava
ca ntr’a pignata cottu stennicchjava;
e prove ancore, prove ppe saglire,
ma a forza cchju’ n’un tene e va a cadire.
Cadennu se vidie d’avanti all’occhji
tutti li figliuleddri suricicchji
spiacente ch’ere juta ccussi’ male;
muri’ luntanu e senza funerale.
A vecchia ‘e za Mateddra stralunata,
chi avie criatu tutta ssa mmuinata,
de na cuda de n’occhiu avie abbistatu
a dduve u suricicchiu ere zumpatu
e, povareddra, ncigne a sse raschcare
ca tutte le surache ha de jettare
c’un tene nente ppe mangia’ dumane,
nente, ssa sbenturata, mancu pane.
A bussula vicina s’è addunata
de tutta quanta chiddra remurata
sentennu a za Mateddra chi gridava,
pur’iddra d’intra u core se commova;
de za Mateddra u casu disperatu
vadi e ru dice a tuttu u vicinatu,
ca u surice cadi’u dintr’a pignata
e a vecchiareddra tutta s’È raschata.
“Bussula signu io e a za Mateddra
u surice zumpau ntr’a pignateddra
e d’ojie avanti,m’haju misu ncapu,
de bussula nÈ chjudu nÈ me rapu”.
Appena la buffetta ha ntisu u fattu,
ca ‘e za Mateddra avie tantu rispettu,
s’È misa tutta quanta a trincheddriare
fina chi i pedi ha fattu arrivulare.
Pruvenente d’a zona d’a buffetta,
na gamma ncugne propiu a na cassetta
chi s’aze e ppe rispettu ‘e za Mateddra
s’È misa a zumpariare beddra beddra.
A porta c’ha sentutu ssu risonu,
dummanne, rumurusa co’ nu tronu,
si ancunu le po’ dire ‘e za Mateddra
e cchi È successu ccu ra pignateddra.
A casciotta se ferme nu minutu
e cuntedi a ra porta ‘e l’avvenutu
e na manera tantu commovente
c’a porta sbatte porta e battente.
S’affacce na vicina chi sentia
ssu sbattimentu, fore mmenzu a via
e dummannave ‘e chiddru ch’È successu
c’ha causatu tuttu ssu fracassu;
A porta chi sbattie porta e battente
se ferme ppe nu pocu e ‘un dice nente
po’ ncigne a carcariare co’ na jocca
e cunte a ra vicina a filastrocca.
“Sentiti tutti”, disse “a za Mateddra
u surice zumpau ntr’a pignateddra
e mu n’un sa nemmenu cchju’ cchi fare
e a vecchia ha cuminciatu a sse rashcare.
Mu a bussula ‘un se move de sa zona,
e ra casciotta ‘un fa cchiu’ de poltrona,
siccome u fattu È troppu commovente,
vogliu sbattire porta e battente”.
Po’ n’esce ra vicina ca li chjanti
n’un po’ tenire cchiu’ e prega i santi
e tuttu vo’ iettare, u salaturu
i piatti, u lettu e puru u pisciaturu
e a ru cantune mpronte ed a re mure
arrivanu le tasse e re frissure
fina chi dintra a casa ‘un cc’È cchiu’ nente
ma sulu chiantu forte e commovente.
A pasta avie finitu d’ammassare
lu panetteri e sente ra cummare
e appena ha ntisu u fattu d’u purtune
cumincia ad arringa’ pasta e pastune
e ji’e cuntannu u fattu ‘e za Mateddra,
c’u surice zumpau ntr’a pignateddra
e c’un sapie ssa vecchia cchiu’ cchi fare
e ha cuminciatu tutta a sse rashcare.
Nu ciucciu ntr’a nu bagliu a n’angulicchiu
sente parrare de lu suricicchiu;
a ra mmuina vo’ partecipare
e subitu se mintedi a ragliare
e ppe sse fa’ senti’ puru ‘e luntanu
cce jette quattru corpi de metanu
e, povareddru, tantu ch’È cujutu
a na signora a facce l’ha mbrashcatu.
Sgroddrule ra finestra de dulure
e ra vicina jette re frissure,
u panetteri jette tutta a pasta
e u ciuciu mbrasche a chine tene mmvista.
A tuttu chissu, propiu se mpapine
u sacristanu e sone re campane;
e sone re campane a tonu ‘e luttu
pecchi’ s’avie mpurmatu de nu mortu.
A vuce spanne e tutti ntr’a ssa cava
venianu i genti propiu co’ na lava;
certi ciangennu e certi sugliuttusi
ccu a vucca aperta e l’occhji tutti mpusi.
Assunta, Margherita e Giuseppina
eranu avanti ddra ccu carmelina.
Vicenza e ra mugliere e Taglianti
criccavano nu postu avanti avanti,
c’ancoren’un putianu ntrallazzare
a cchine ere tuccatu ‘e stennicchjiare
sulu sapianu de ssa pignateddra
e d’unu ch’ere mortu a za Mateddra.
U zappature a pranzu se ricoglie,
trase a ra casa e ‘un trove mancu a moglie;
nÈ cani o gatti e nente ‘e cucinatu.
“Sara’ na cosa grave!” s’ha pensatu.
A strata strata È misu a caminare
ca ‘un bida a nuddru e se vulie mpurmare
pecchi’ È desertu tuttu u vicinatu
e ppe cchine a campana avie sunatu.
De luntanu po’ vide ad Annuzzeddra
chi fuje versu a trempa puru iddra;
dummannedi gridannu “Cchi cc’È statu?”
“ppecchi’ tuttu u paise È arremuratu?”
“Successe malanova a za Mateddra”
respunne alluntanannuse Annuzzeddra,
“c’ancunu l’È cadutu ntr’a pignata
e za Mateddra tutta s’È rashcata”.
Ccussi’ parrannu e aumentannu u passu
arrivanu a ra trempa sutta u fossu
e trovanu a ra casa ‘e za Mateddra
tuttu u paise, ddra, comu na fuddra.
Non sulu a bussula ‘un se vo’ chiudire,
ma a porta n’un se ferme de sbattire,
puru a finestra avie iettatu u mmastu
e ntr’a casciotta ferru ‘ud’È rimastu.
Se sente ra vicina chi ciangi’e
e u ciucciu raglie ancora e piriti’e;
u panetteri iette ra majiddra
ppe amure e ssa disgrazia ‘e za Mateddra.
Se vide u faligname muzzu muzzu
chi iette fore pialla e chjanuzzu,
po’ s’È affacciatu puru u figliuleddru
ed arrivola trapanu e scarpeddru.
Ppe nn’un se dare vintu, u mulinaru,
c’avie saputu u fattu d’u scarparu,
appressu a furma, spacu, nzite e suglia,
fa arrivulare farina e caniglia.
‘Ntramente a ru paise È arrivatu
u pignataru, ch’ere canusciutu;
se mporme de na bella giuvaneddra
ca tutti quanti su’ ddue za Mateddra,
ca u surice l’È jutu ntr’a pignata
e allora za Mateddra s’È rashcata.
Appena u pignataru sente chissu,
d’i pezzi d’e pignate senti abbissu.
Ntinnavanu co’ tocchi de campane
u jurnu d’a Madonna ‘a Cuncezione,
e quannu n’avie fattu nu muzzeddru
cumincedi a ciampa’ puru u cappeddru.
Intantu mastru Ntoni, u murature,
ch’È statu mportunatu e n’un lavure,
se jette nu biccheri, povareddru,
ca u surice cadi’u ntr’u pignateddru.
A turrereddra chi porta ricotte,
ppe ru patrune fare le ciambrotte,
se mporme de ssu fattu ‘e za Mateddra,
e jette re ricotte e ra fisceddra.
u serbu ‘e do’ Bicenzu Saccurafa,
si cce jette de supra e si la sbafa,
ed a ru cane chi vulie liccare
mustre re zanne e ssu vulie mangiare.
A moglie de don Peppe, u mastru sartu,
c’avie ra vucca larga co’ nu quartu,
se conzedi a na rasa e vo’ ciangire,
ca finalmente ‘un trove cchju’ cchi dire.
Se mpese ru prelatu, don Nicola,
ccu cotta janca e de supra na stola,
tuttu affannusu ca lu tempu prema,
ppe ru morente avi’ l’unzione estrema.
U sinnicu mu arriva ccu ra moglie,
ccu re fascie a tracollu e re medaglie,
ppe onure ‘e za Mateddra e ppe rispettu,
manne a chjamare puru lu prefettu.
I carbineri gia’ se dannu ‘e fare
e vidanu cchi ponnu controllare
ca u medicu esce fore sulu sulu
ccu e manu all’aria e l’occhji azati ncelu.
“Madonna mia” dicianu ccu pagura,
sulu a pensare de ssa gran sciagura,
ca puru u medicu s’È mpressionatu,
arrassusia de chiddru c’ha truvatu.
A bussula ‘un se move certamente
e a porta sbatte porta e battente;
u ciucciu n’un finisce de ragliare
ed ogne tantu u corpu ha de sparare.
U lettu È misu puru a tranganiare
e tutte le finestre a sgroddruliare;
e ra vicina ‘un tene cchi jettare,
s’affacce a ru barcune e vo’ zumpare.
A tutta ssa cummedia i cittadini,
artigiani, signorotti e contadini,
se vonnu sta’ a ra larga; povareddra,
co’ ponnu abbannunare a za Mateddra?
Arrive ru prelatu e jungedi le manu
e benedice u vicinanzu sanu,
po’ trase dintra e dopu dui minuti
sinn’esce fore ad occhji sbalancati.
Continue a benedire e a fare a cruce
e move sulu e labre e ‘un senti vuce,
fa signu a tutti quanti ccu ra manu
ppe sinne jire tutti e sta’ luntanu.
Ca chiddru c’avie vistu ntra ssa casa
ere na cosa troppu sbaventosa;
ha vistu cose c’un ce po’ pensare,
cose chi sulu u diavulu po’ fare.
D’a zona s’alluntana a bonu passu
e lassa arreti tuttu ssu fracassu,
ssu previte chi ancore benedice
e a ogne passu s’ha de fare a cruce,
e vide ad ogne petra mmenzu a via
chiddra facce mbrashcata arrassusia
chi fa na puzza c’un savie pensatu,
s’un c’ere de persona capitatu.
05-03-2011
Lascia un commento