Za Mateddra

Za Mateddra

 

Veniti guagliunè ca mu’ ve dicu

u fattu ‘e za Mateddra Mpilaficu,

ve cuntu ‘e quannu u topu, povareddra

È jutu a le cadì ntr’a pignateddra.

 

Ve parru de nu ciucciu e na signora

chi passe ppe ru bagliu a na cert’ura

e comu ssa signora, povareddra,

ha fattu storia longa e ssa storieddra.

 

Ve cuntu ca ccu ra facce mbraschata

ntr’a casa ‘e za Mateddra s’è truvata

e quannu è jutu intra lu prelatu

de chiddra facce lorda s’è spagnatu.

 

Ve cuntu ca ‘un ci ha fatta chiddru topu

a sse ficcare ntempu ntra nu grupu

e comu, ss’animale sbenturatu

cadi’u d’intra a pignata e s’È vrusciatu

 

Abbanna u focu avie na pignateddra

de suracheddre ianche za Mateddra

e queta queta, mentre chi serci’e

tra na ferrata e l’atra capuzzi’e,

 

po’ shcante; se rimine ra trummetta,

cce jette due ferrate mpretta mpretta

ammente ra pignata bonusia

propiu quannu lu lignu shcattaria.

 

Zumpe na vrascia e vidi a via via

na striscia ‘e fuma e focu, arrassusia,

se ficche ntr’a quazetta e l’ha vrusciata

appena la fulijina ha tuccata.

 

Zumpe d’a seggia a vecchia e tuttu jetta

e prove a sse cacciare la quazetta,

e tuttu chissu succedennu stava,

propiu quannu lu surice passava.

 

Gridate ‘e “malanova” e “mamma mia”

ccu ferri e lana dduve ‘un se sapia,

u suricicchiu prove a sse guardare

de chiddru pede chi sta ppe arrivare.

 

Se jette a manca, a destra ppe scanzare,

avanti, arreti, n’un sapie cchi fare.

All’urtimu minutu na gridata

e zumpe ppe ru coddru d’a pignata.

 

U zumpu È statu propiu ‘e disperatu

e u coddru d’a pignata avie truvatu,

ma a cuntentizza ha resistutu pocu

ca ssa pignata vrusce comu u focu

 

e d’intra u core mai se mmaginava

ca ntr’a pignata cottu stennicchjava;

e prove ancore, prove ppe saglire,

ma a forza cchju’ n’un tene e va a cadire.

 

Cadennu se vidie d’avanti all’occhji

tutti li figliuleddri suricicchji

spiacente ch’ere juta ccussi’ male;

muri’ luntanu e senza funerale.

 

A vecchia ‘e za Mateddra stralunata,

chi avie criatu tutta ssa mmuinata,

de na cuda de n’occhiu avie abbistatu

a dduve u suricicchiu ere zumpatu

 

e, povareddra, ncigne a sse raschcare

ca tutte le surache ha de jettare

c’un tene nente ppe mangia’ dumane,

nente, ssa sbenturata, mancu pane.

 

A bussula vicina s’è addunata

de tutta quanta chiddra remurata

sentennu a za Mateddra chi gridava,

pur’iddra d’intra u core se commova;

 

de za Mateddra u casu disperatu

vadi e ru dice a tuttu u vicinatu,

ca u surice cadi’u dintr’a pignata

e a vecchiareddra tutta s’È raschata.

 

“Bussula signu io e a za Mateddra

u surice zumpau ntr’a pignateddra

e d’ojie avanti,m’haju misu ncapu,

de bussula nÈ chjudu nÈ me rapu”.

 

Appena la buffetta ha ntisu u fattu,

ca ‘e za Mateddra avie tantu rispettu,

s’È misa tutta quanta a trincheddriare

fina chi i pedi ha fattu arrivulare.

 

Pruvenente d’a zona d’a buffetta,

na gamma ncugne propiu a na cassetta

chi s’aze e ppe rispettu ‘e za Mateddra

s’È misa a zumpariare beddra beddra.

 

A porta c’ha sentutu ssu risonu,

dummanne, rumurusa co’ nu tronu,

si ancunu le po’ dire ‘e za Mateddra

e cchi È successu ccu ra pignateddra.

 

A casciotta se ferme nu minutu

e cuntedi a ra porta ‘e l’avvenutu

e na manera tantu commovente

c’a porta sbatte porta e battente.

 

S’affacce na vicina chi sentia

ssu sbattimentu, fore mmenzu a via

e dummannave ‘e chiddru ch’È successu

c’ha causatu tuttu ssu fracassu;

 

A porta chi sbattie porta e battente

se ferme ppe nu pocu e ‘un dice nente

po’ ncigne a carcariare co’ na jocca

e cunte a ra vicina a filastrocca.

 

“Sentiti tutti”, disse “a za Mateddra

u surice zumpau ntr’a pignateddra

e mu n’un sa nemmenu cchju’ cchi fare

e a vecchia ha cuminciatu a sse rashcare.

 

Mu a bussula ‘un se move de sa zona,

e ra casciotta ‘un fa cchiu’ de poltrona,

siccome u fattu È troppu commovente,

vogliu sbattire porta e battente”.

 

Po’ n’esce ra vicina ca li chjanti

n’un po’ tenire cchiu’ e prega i santi

e tuttu vo’ iettare, u salaturu

i piatti, u lettu e puru u pisciaturu

 

e a ru cantune mpronte ed a re mure

arrivanu le tasse e re frissure

fina chi dintra a casa ‘un cc’È cchiu’ nente

ma sulu chiantu forte e commovente.

 

A pasta avie finitu d’ammassare

lu panetteri e sente ra cummare

e appena ha ntisu u fattu d’u purtune

cumincia ad arringa’ pasta e pastune

 

e ji’e cuntannu u fattu ‘e za Mateddra,

c’u surice zumpau ntr’a pignateddra

e c’un sapie ssa vecchia cchiu’ cchi fare

e ha cuminciatu tutta a sse rashcare.

 

Nu ciucciu ntr’a nu bagliu a n’angulicchiu

sente parrare de lu suricicchiu;

a ra mmuina vo’ partecipare

e subitu se mintedi a ragliare

 

e ppe sse fa’ senti’ puru ‘e luntanu

cce jette quattru corpi de metanu

e, povareddru, tantu ch’È cujutu

a na signora a facce l’ha mbrashcatu.

 

Sgroddrule ra finestra de dulure

e ra vicina jette re frissure,

u panetteri jette tutta a pasta

e u ciuciu mbrasche a chine tene mmvista.

 

A tuttu chissu, propiu se mpapine

u sacristanu e sone re campane;

e sone re campane a tonu ‘e luttu

pecchi’ s’avie mpurmatu de nu mortu.

 

A vuce spanne e tutti ntr’a ssa cava

venianu i genti propiu co’ na lava;

certi ciangennu e certi sugliuttusi

ccu a vucca aperta e l’occhji tutti mpusi.

 

Assunta, Margherita e Giuseppina

eranu avanti ddra ccu carmelina.

Vicenza e ra mugliere e Taglianti

criccavano nu postu avanti avanti,

 

c’ancoren’un putianu ntrallazzare

a cchine ere tuccatu ‘e stennicchjiare

sulu sapianu de ssa pignateddra

e d’unu ch’ere mortu a za Mateddra.

 

U zappature a pranzu se ricoglie,

trase a ra casa e ‘un trove mancu a moglie;

nÈ cani o gatti e nente ‘e cucinatu.

“Sara’ na cosa grave!” s’ha pensatu.

 

A strata strata È misu a caminare

ca ‘un bida a nuddru e se vulie mpurmare

pecchi’ È desertu tuttu u vicinatu

e ppe cchine a campana avie sunatu.

 

De luntanu po’ vide ad Annuzzeddra

chi fuje versu a trempa puru iddra;

dummannedi gridannu “Cchi cc’È statu?”

“ppecchi’ tuttu u paise È arremuratu?”

 

“Successe malanova a za Mateddra”

respunne alluntanannuse Annuzzeddra,

“c’ancunu l’È cadutu ntr’a pignata

e za Mateddra tutta s’È rashcata”.

 

Ccussi’ parrannu e aumentannu u passu

arrivanu a ra trempa sutta u fossu

e trovanu a ra casa ‘e za Mateddra

tuttu u paise, ddra, comu na fuddra.

 

Non sulu a bussula ‘un se vo’ chiudire,

ma a porta n’un se ferme de sbattire,

puru a finestra avie iettatu u mmastu

e ntr’a casciotta ferru ‘ud’È rimastu.

 

Se sente ra vicina chi ciangi’e

e u ciucciu raglie ancora e piriti’e;

u panetteri iette ra majiddra

ppe amure e ssa disgrazia ‘e za Mateddra.

 

Se vide u faligname muzzu muzzu

chi iette fore pialla e chjanuzzu,

po’ s’È affacciatu puru u figliuleddru

ed arrivola trapanu e scarpeddru.

 

Ppe nn’un se dare vintu, u mulinaru,

c’avie saputu u fattu d’u scarparu,

appressu a furma, spacu, nzite e suglia,

fa arrivulare farina e caniglia.

 

‘Ntramente a ru paise È arrivatu

u pignataru, ch’ere canusciutu;

se mporme de na bella giuvaneddra

ca tutti quanti su’ ddue za Mateddra,

 

ca u surice l’È jutu ntr’a pignata

e allora za Mateddra s’È rashcata.

Appena u pignataru sente chissu,

d’i pezzi d’e pignate senti abbissu.

 

Ntinnavanu co’ tocchi de campane

u jurnu d’a Madonna ‘a Cuncezione,

e quannu n’avie fattu nu muzzeddru

cumincedi a ciampa’ puru u cappeddru.

 

Intantu mastru Ntoni, u murature,

ch’È statu mportunatu e n’un lavure,

se jette nu biccheri, povareddru,

ca u surice cadi’u ntr’u pignateddru.

 

A turrereddra chi porta ricotte,

ppe ru patrune fare le ciambrotte,

se mporme de ssu fattu ‘e za Mateddra,

e jette re ricotte e ra fisceddra.

 

u serbu ‘e do’ Bicenzu Saccurafa,

si cce jette de supra e si la sbafa,

ed a ru cane chi vulie liccare

mustre re zanne e ssu vulie mangiare.

 

A moglie de don Peppe, u mastru sartu,

c’avie ra vucca larga co’ nu quartu,

se conzedi a na rasa e vo’ ciangire,

ca finalmente ‘un trove cchju’ cchi dire.

 

Se mpese ru prelatu, don Nicola,

ccu cotta janca e de supra na stola,

tuttu affannusu ca lu tempu prema,

ppe ru morente avi’ l’unzione estrema.

 

U sinnicu mu arriva ccu ra moglie,

ccu re fascie a tracollu e re medaglie,

ppe onure ‘e za Mateddra e ppe rispettu,

manne a chjamare puru lu prefettu.

 

I carbineri gia’ se dannu ‘e fare

e vidanu cchi ponnu controllare

ca u medicu esce fore sulu sulu

ccu e manu all’aria e l’occhji azati ncelu.

 

“Madonna mia” dicianu ccu pagura,

sulu a pensare de ssa gran sciagura,

ca puru u medicu s’È mpressionatu,

arrassusia de chiddru c’ha truvatu.

 

A bussula ‘un se move certamente

e a porta sbatte porta e battente;

u ciucciu n’un finisce de ragliare

ed ogne tantu u corpu ha de sparare.

 

U lettu È misu puru a tranganiare

e tutte le finestre a sgroddruliare;

e ra vicina ‘un tene cchi jettare,

s’affacce a ru barcune e vo’ zumpare.

 

A tutta ssa cummedia i cittadini,

artigiani, signorotti e contadini,

se vonnu sta’ a ra larga; povareddra,

co’ ponnu abbannunare a za Mateddra?

 

Arrive ru prelatu e jungedi le manu

e benedice u vicinanzu sanu,

po’ trase dintra e dopu dui minuti

sinn’esce fore ad occhji sbalancati.

 

Continue a benedire e a fare a cruce

e move sulu e labre e ‘un senti vuce,

fa signu a tutti quanti ccu ra manu

ppe sinne jire tutti e sta’ luntanu.

 

Ca chiddru c’avie vistu ntra ssa casa

ere na cosa troppu sbaventosa;

ha vistu cose c’un ce po’ pensare,

cose chi sulu u diavulu po’ fare.

 

D’a zona s’alluntana a bonu passu

e lassa arreti tuttu ssu fracassu,

ssu previte chi ancore benedice

e a ogne passu s’ha de fare a cruce,

 

e vide ad ogne petra mmenzu a via

chiddra facce mbrashcata arrassusia

chi fa na puzza c’un savie pensatu,

s’un c’ere de persona capitatu.

 

05-03-2011

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *